The Ninety-Day Grain

The bar in Kirkwall had five tables and a fire, and the door opened straight onto a street of grey stone with the cathedral at the top of it. Polly took the table nearest the heat, because after a day on the water there is no other table. "Can I see the menu?" she asked, and got a card with fewer things on it than she expected and more of them local.

Barul din Kirkwall avea cinci mese și un foc, iar ușa dădea direct într-o stradă de piatră cenușie, cu catedrala în capul ei. Polly a luat masa cea mai apropiată de căldură, fiindcă după o zi pe apă nu există altă masă. „Îmi puteți aduce meniul?”, a întrebat ea și a primit o listă cu mai puține feluri decât se aștepta și cu mai multe de prin partea locului.

"Could you recommend a good dish?" The owner was a heron, which is a bird built for standing behind a counter, and she recommended the bannock without hesitation. Bere is a barley they have grown here for centuries, a six-row grain sometimes called the ninety-day barley because it ripens fast enough to finish inside a northern summer. Milled into beremeal it makes a flat, dark bannock that tastes of the field it came out of.

„Îmi puteți recomanda un fel bun?” Proprietara era un stârc, adică o pasăre făcută să stea în spatele unei tejghele, și a recomandat turta fără nicio ezitare. Bere, scris la fel ca băutura, dar fiind cu totul altceva, este un orz cultivat aici de secole, un soi cu șase rânduri de boabe, numit uneori orzul de nouăzeci de zile fiindcă se coace destul de repede cât să încapă într-o vară nordică. Măcinat, orzul bere dă o turtă plată și închisă la culoare, care are gustul câmpului din care a ieșit.

"Do you have vegetarian options?" Polly asked, and the heron pointed back at the same line on the card. Bannock, butter, and crowdie, the soft fresh cheese the farms have always made. The same grain has a second life across town at the distillery under the tower, working since seventeen ninety-eight, where the whole street smells of warm malt on the right morning.

„Aveți opțiuni vegetariene?”, a întrebat Polly, iar stârcul a arătat înapoi spre același rând de pe listă. Turtă, unt și crowdie, brânza proaspătă și moale pe care fermele au făcut-o dintotdeauna. Același orz are o a doua viață la celălalt capăt al orașului, la distileria de sub turn, care lucrează din anul o mie șapte sute nouăzeci și opt, unde într-o dimineață potrivită toată strada miroase a malț cald.

"Can we get the bill, please?" Polly said when the plate was empty, and the heron took her time bringing it, which is a compliment. Outside, the wind had dropped to the level the islands consider still. Polly walked up the grey street past the red sandstone of the cathedral with the taste of a hard climate on the roof of her mouth.

„Ne puteți aduce nota, vă rog?”, a spus Polly când farfuria a rămas goală, iar stârcul și-a luat timpul ei ca să o aducă, ceea ce este un compliment. Afară, vântul scăzuse până la nivelul pe care insulele îl consideră liniște. Polly a urcat strada cenușie pe lângă gresia roșie a catedralei, cu gustul unei clime aspre în cerul gurii.