Construit din ce aveau

Capela de pe Lamb Holm este formată din două barăci militare puse cap la cap, ceea ce este primul lucru pe care îl observă oricine și ultimul pe care și-l amintește. Un îngrijitor tocmai o descuia când a ajuns Polly, un om fără grabă, cu un inel de chei. „Cu ce vă ocupați?”, l-a întrebat ea, iar el a spus că deschide ușile dimineața, le închide seara și revopsește între timp ce ia aerul sărat.

Înăuntru, barăcile dispar. Prizonieri de război italieni au fost aduși aici în anii patruzeci ca să lucreze la barierele de mare, iar ei au cerut un loc unde să se roage. Ce au primit a fost tablă ondulată. Ce au făcut din ea a fost un tavan boltit, o absidă de piatră, un paravan din fier forjat și o pictură de altar, iar unul dintre ei, un pictor pe nume Domenico Chiocchetti, a condus lucrarea.

„De ce aveți nevoie ca să terminați lucrarea?” este întrebarea la care lagărul a trebuit să răspundă. Au cerut ciment și au primit ciment. Tot restul a ieșit din ce arunca lagărul. Paravanul este fier vechi lucrat la rece. Sfeșnicele sunt cutii de conservă de carne de vită. Piatra absidei este gips-carton, pictat atât de atent încât trebuie să te apleci spre el înainte să recunoască ce este.

Îngrijitorul lăsase o unealtă mică de mână pe pervaz. „Îmi puteți arăta cum se folosește această unealtă?”, a întrebat Polly, iar el i-a arătat, și explicația a trecut pe lângă ea prima dată. „Puteți explica din nou?” A făcut și asta. Apoi s-a întors la vopseaua lui, iar Polly a privit în sus, la un tavan care este tablă plată prefăcându-se curbă și care ține prefăcătoria din orice scaun al încăperii.