Nouă insule, trei plăci

Polly a zburat jos deasupra rocii vulcanice negre, unde câmpurile verzi ajungeau până la marginea falezei, iar ceața aluneca peste dealurile rotunde din interior. Aceasta era São Miguel, cea mai mare dintre cele nouă insule Azore, singură în Atlanticul de Nord. Aerul sărat se amesteca cu mirosul de pământ ud și de iarbă tăiată.

Insula există din cauza unei falii aflate adânc sub fundul oceanului, unde trei plăci uriașe se freacă încet una de alta. America de Nord trage într-o parte, Europa în alta, iar Africa apasă dinspre sud. Căldura urcă prin crăpăturile din locul unde se întâlnesc. Fiecare insulă de aici s-a născut din foc și din rocă răcită.

Aproape fiecare câmp de pe São Miguel are un gard viu de hortensii, albastre, violete și uneori roz deschis, atât de dese încât par pictate pe pământ. Fermierii au adus plantele din Asia în secolul al nouăsprezecelea doar ca să marcheze hotarele câmpurilor. Solul vulcanic, bogat în minerale, le face petalele și mai albastre.

Mai spre interior, dealurile verzi se strângeau în jurul unor bazine liniștite, pe care Polly nu le vedea de pe coastă. Aburul se ridica slab de undeva dintre ele, fire albe și subțiri pe cerul cenușiu, iar ea a pornit spre înălțimi.