Pisica ce ia autobuzul

În fiecare dimineață, când autobuzul oprește lângă colț, o pisică mică urcă. Ea nu așteaptă pe nimeni. Urcă treptele singură, încet și calm, ca un pasager care face asta în fiecare zi. Șoferul zâmbește și deschide ușile puțin mai larg. Pisica merge pe culoar și își găsește locul.

Every morning, when the bus stops near the corner, a small cat steps up. He does not wait for anyone. He climbs the steps by himself, slow and calm, like a passenger who does this every day. The driver smiles and opens the doors a little wider. The cat walks down the middle and finds his spot.

Stă mereu pe același loc, la geam. Stă dreaptă și se uită la stradă. Mașini, oameni și magazine trec repede. Pisica îi privește cu ochi liniștiți. Unii pasageri râd ușor și fac poze. Alții doar îi spun bună dimineața. Cei obișnuiți îi știu deja numele și îi lasă locul liber.

He always sits on the same window seat. He sits up straight and looks at the street. Cars, people, and shops go by fast. The cat watches them with quiet eyes. Some passengers laugh softly and take photos. Others just say good morning to him. The regulars know his name now, and they leave the seat free.

Când autobuzul ajunge la stația ei, pisica se ridică. Așteaptă lângă uși, răbdătoare și sigură. Ușile se deschid cu un sunet moale. Pisica coboară pe trotuar și pleacă în dimineață. Șoferul închide ușile și pornește mai departe. Mâine, la același colț, micuța pasageră va aștepta din nou.

When the bus reaches his stop, the cat stands up. He waits by the doors, patient and sure. The doors open with a soft sound. The cat steps down to the sidewalk and walks away into the morning. The driver closes the doors and drives on. Tomorrow, at the same corner, the little passenger will be waiting again.